duminică, 28 august 2011

Capitolul XV


Intr-o dimineata superba m-am asezat la masa sa mananc impreuna cu parintii mei iar ei pareau foarte entuziasmati de ceva anume.
-Buna dimineata
-Buna scumpo
-Este totul inregula?
-Mai bine de atat
-Ce se petrece?
-Poi am vrea sa iti spunem ceva
-Incepem iar…bine termina ici si ma duc sus sa imi impachetez…
-Draga mea nu am terminat inca..
-Ce?
-Credeam ca te vei bucura sa auzi ca noi vrem san e mutam inapoi in Seattle
-Nuu creed!
-Te bucuri?
-Normall! Cum as putea sa nuu ma bucur
In acelmoment simnteam ca am sa explodez de atata fericire. Dupa atata timp am sa ma pot intoarce sa vad ce face sa stiu ceva de el..
Ma hotarasem sa ii scriu o scrisoare lui Andy.. nu eram prea sigura e sa ii scriu insa in final m-am apucat
,, Un joc prea dureros..asa a inceput totul intre noi, un joc simplu dintre o fata si un baiat. M-ai fermecat din prima clipa in care te-am vazut, m-ai facut sa te iubesc, te-am facut sa ma doresti insa nu m-am gandit nici o clipa la faptul ca am sa sufar atat de mult. Am fost cea care isi dorea din toata inima o apropiere, o atingere, un zambet dulce ca al tau, un sarut adanc si ascuns insa acum ma zbat intre lacrimi si amintirile cu noi. Acum ma doare placerea imposibila dintrenoi. O singura zi, o singura atingere si mi-a fost de-ajuns  sa imi dau seam ace simnt pentru tine. Pur si simplu ma imbolnaveam vazandute cu alta sin u puteam san u ma gandesc ca va inceta jocul acesta dintre noi doi. Ce prostie…ma durea mult insa eu am renuntat usor la tine. Acum cand nu iti mai aud vocea nu ma mai bucur de atingerile si saruturile tale te rog un singur lucru..zambeste sa pot zambii si eu, iarta sa pot trece peste… si nu uita niciodata ca tu mereu vei avea un loc special in sufletul meu! Cu mult drag Emy..”
Desii scrisesem scrisoarea aceea printer lacrimi el nu va avea sa afle niciodata.
A doua zii am dat o fuga pana la posta i-am trimis scrisoarea in speranta ca va intelege odata pentru totdeauna ce s-a intamplat cu adevarat iar tot ce avea de facut acum era sa ma pot intoarce in Seattle si sa pot uita totul odata pentru totdeauna.
Odata ajunsa acasa am bagat toul in cutii am ajutato sip e mama la impachetat iar seara am pornit fericiti spre Seattle.
Drumul fiind lung am decis sa ma pun sa dorm..stiam ca doar maine seara vom ajunge asa ca..am pierdut vremea faceam orice doar sa treaca timpul mai repede.
Speram san u va vada nimeni cand ajung acasa nu vroiam sa stie nimeni inca. Cand am coborat jos din masina mi-am intors privirile spre casa lui Andy insa toate luminile erau stinse..apoi m-am uitat la geamul de la camera lui Vikky si i-am vazut pe amandoi acolo. Cand am intrat in casa m-am simntit mai bine ca niciodata. Am fugit repede sus in camera mea sa imi despachetez lucrurile iar spre seara cand era mai intuneric afara am iesit pe geam si era cat pe ce sa ma vada Andy.. Ma intrebam ce face el la ora aceea pe geam uitanduse la casa mea.
Intre timp ma sunase si Nick
-Ceao Emy ce faci?
-Buna poi bine ma pregateam de culcare tu?
-Bine am iesit putin pe afara si acum ma duc acasa
-Dar cu cine ai fost?
-Poi singur…
-Cum asa
-Andy s-a duc la Vikky zicea ca are ceva sa vorbeasca cu ea iar restul sunt plecati pana maine din oras
-Aha..
-Hei vroiam sa iti zic ca in fosta ta casa.. s-a mutat cineva acum trec pe acolo si vad luminile aprinse
-Daa..ce dragut..
-Ma duc in casa vorbim..am sa te sun maine bine?
-Sigur am sa astept
-Noapte buna Emy
-Noapte buna Nick
Nu observasem ca e asa de tarziu si eu inca nu adormisem. La un moment dat auzisem niste zgomote caudate in curte. Am coborat repede jos..iar chiar cand sa ies l-am vazut pe Andy stand pe treptele de la casa. Imi venea sa ies afara sa ii spun ca sunt aici si cat de dor mi-a fost de el insa nu vroiam sa afle ca m-am intors. Dupa cateva momente am primit chiar si un mesaje de la el in care scria ,, Buna ce faci?”. Am ramas putin uimita si am fugit repede in camera mea pentru ca credeam ca ma vazusem. I-am raspuns:,,Bine dar de ce ma cauti la ora asta?”. Stateam pe geam si ilpriveam cum imi scrie mesajul si ardeam de nerabdare sa vad ce scrie Insa se razgandise si ma sunase.
-Te-am trezit? Scuzama
-Nu, este ok. Dar ce este?
-Nu puteam sa adorm…vreau sat ii spun ceva
-Dar..unde esti?
-Stau la tine in fata casei, bine fostacasa intelegi tu
-Dar ce cauti acolo?
-Emy..imi lipsesti mult si imi este dor de tine.
-Andy..eu, nu pot sa mai trec inca odata prina sta
-Stiu..scuzama ma duc sa dorm
-Noapte buna
Urmatoarea zii pe la vreo 2 si ceva ma hotarasem sa ies si eu afara.
-Mama!
-Stiu pleci..
-Da ies si eu pe afara
-Bine draga..
Am iesit apoi afara insa nu inainte de a ma asigura cine se afla prin jur.

Un comentariu: